Triunghiul Bermudelor
Triunghiul Bermudelor, cunoscut şi sub numele de "Triunghiul Diavolului", este o zonă aproximativ triunghiulară ca formă, cu cele trei colţuri localizate de Insulele Bermude, Porto Rico şi Fort Lauderdale, Florida în Oceanul Atlantic. Suprafaţa cuprinsă este de circa 1.2 milioane km².Există unele speculaţii cum că în această regiune se întâmplă foarte des fenomene paraormale, cum ar fi:
-dispariţii ale unui număr mare de vase şi aparate de zbor,
-activităţi paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse inclusiv pe seama fiinţelor extraterestre.
În ciuda acestor idei populare, Paza de Coastă a Statelor Unite şi alte agenţii citează statistici care indică faptul că numărul incidentelor de vase şi avioane dispărute sau pierdute nu este mai mare decât în oricare altă zonă des circulată a lumii.
Multe din aşa-zisele mistere s-au dovedit a nu fi chiar atât de misterioase sau neobişnuite la o examinare mai amănunţită, conţinând erori şi fabricaţii care în multe cazuri au circulat şi recirculat timp de zeci de ani.
Triunghiul cuprinde un coridor al Atlanticului de nord care se întinde de la Insulele din Caraibe de-a lungul coastei Nord-Americane până la statele Carolina de Nord şi de Sud. Pentru a profita de vânturile prielnice, corăbiile în drum spre Europa continuau spre nord până în dreptul Carolinelor, înainte de a se întoarce spre est pentru a trece Atlanticul. Acest obicei a continuat şi după inventarea motoarelor cu aburi şi cu ardere internă, ceea ce înseamnă că majoritatea traficului maritim din Atlanticul de nord traversa şi încă traversează zona Triunghiului.
Curentul Golfului, o zonă de condiţii meteo volatile, trece prin Triunghi în timp ce iese din Marea Caraibelor. Combinaţia de trafic maritim dens şi vreme nefavorabilă a dus inevitabil la rătăcirea şi pierderea fără urmă a vaselor în timpul furtunilor, mai ales înainte de dezvoltarea tehnologiilor de telecomunicaţie, radarului şi a comunicării prin satelit. Câte un vas se mai scufundă încă, dar rareori fără urmă.
by Patricia
-dispariţii ale unui număr mare de vase şi aparate de zbor,
-activităţi paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse inclusiv pe seama fiinţelor extraterestre.
În ciuda acestor idei populare, Paza de Coastă a Statelor Unite şi alte agenţii citează statistici care indică faptul că numărul incidentelor de vase şi avioane dispărute sau pierdute nu este mai mare decât în oricare altă zonă des circulată a lumii.
Multe din aşa-zisele mistere s-au dovedit a nu fi chiar atât de misterioase sau neobişnuite la o examinare mai amănunţită, conţinând erori şi fabricaţii care în multe cazuri au circulat şi recirculat timp de zeci de ani.
Triunghiul cuprinde un coridor al Atlanticului de nord care se întinde de la Insulele din Caraibe de-a lungul coastei Nord-Americane până la statele Carolina de Nord şi de Sud. Pentru a profita de vânturile prielnice, corăbiile în drum spre Europa continuau spre nord până în dreptul Carolinelor, înainte de a se întoarce spre est pentru a trece Atlanticul. Acest obicei a continuat şi după inventarea motoarelor cu aburi şi cu ardere internă, ceea ce înseamnă că majoritatea traficului maritim din Atlanticul de nord traversa şi încă traversează zona Triunghiului.
Curentul Golfului, o zonă de condiţii meteo volatile, trece prin Triunghi în timp ce iese din Marea Caraibelor. Combinaţia de trafic maritim dens şi vreme nefavorabilă a dus inevitabil la rătăcirea şi pierderea fără urmă a vaselor în timpul furtunilor, mai ales înainte de dezvoltarea tehnologiilor de telecomunicaţie, radarului şi a comunicării prin satelit. Câte un vas se mai scufundă încă, dar rareori fără urmă.
by Patricia
Despre "Fantome"
Fascinatia oamenilor vis-a-vis de fantome a existat dintotdeauna, poate din cauza fricii de necunoscut sau poate datorita temerilor legate de moarte – oricum ar fi, omenirea a cautat dintotdeauna sa caute un sens “inceputului” si “sfarsitului” si sa se lege de dovezi palpabile sau nu referitor la viata de dupa moarte.Indiferent daca religia lor presupune credinta in viata de apoi sau daca lumea mass-media le-a cultivat notiunea de fantome, ingeri, demoni, etc, tot mai multi oameni dezvolta o afinitate fata de fenomenele paranormale, mai ales vis-a-vis de prezenta anumitor entitati carora li s-au atribuit diverse nume – fantome, fantasme, spirite, strigoi.
Desi nu vom sti niciodata cu exactitate daca “fantomele” exista printre noi sau doar in imaginatia noastra, lista de fata trateaza cele mai faimoase fotografii care au capturat conturul sau intreaga imagine a unor “spirite”, dupa cum afirma martorii si in unele cazuri, specialistii. Desi le-a fost acordat statutul de veridicitate, ne putem pastra scepticismul pana la probe palpabile.Cu circa 2-3 ani in urma, un cotidian romanesc foarte serios, relata despre „casa bantuita de fantome” din Craiova. Se povestea acolo despre o casa, dandu-se si numele familiei care o locuia, in care aveau loc numeroase fenomene inexplicabile, care au sfarsit prin a da numele lor acelei case - „casa cu fantome”. Era o stire lapidara si, in nici un caz, nu era publicata pe 1 aprilie. Asta m-a facut sa-mi amintesc de vremea copilariei cand, aflandu-ma prin partile Varciorovei ( Mehedinti), intr-un sat, azi disparut sub apele Dunarii la Portile de Fier, femeile vorbeau despre fantoma Martolea, ca fiind cea care pedepsea pe cei care lucrau martea si vinerea, luandu-le graiul ; si astazi, inca mai cred ca atunci, copil fiind am „vazut-o” pe Martolea pe un pod, candva, pe inserat. Desigur, acum incep sa am unele indoieli, dar impresia puternica de „fantoma” mi s-a intiparit in minte. DEX-ul spune ca fantoma este „o fiinta ireala pe care cred (sau pretind) ca o vad unii oameni cu imaginatia tulburata sau pe care o creeaza fantezia scriitorilor”. Sa vedem daca numai cei cu „imaginatia tulburata” sau scriitorii pot „vedea” fantome.
Desi nu vom sti niciodata cu exactitate daca “fantomele” exista printre noi sau doar in imaginatia noastra, lista de fata trateaza cele mai faimoase fotografii care au capturat conturul sau intreaga imagine a unor “spirite”, dupa cum afirma martorii si in unele cazuri, specialistii. Desi le-a fost acordat statutul de veridicitate, ne putem pastra scepticismul pana la probe palpabile.Cu circa 2-3 ani in urma, un cotidian romanesc foarte serios, relata despre „casa bantuita de fantome” din Craiova. Se povestea acolo despre o casa, dandu-se si numele familiei care o locuia, in care aveau loc numeroase fenomene inexplicabile, care au sfarsit prin a da numele lor acelei case - „casa cu fantome”. Era o stire lapidara si, in nici un caz, nu era publicata pe 1 aprilie. Asta m-a facut sa-mi amintesc de vremea copilariei cand, aflandu-ma prin partile Varciorovei ( Mehedinti), intr-un sat, azi disparut sub apele Dunarii la Portile de Fier, femeile vorbeau despre fantoma Martolea, ca fiind cea care pedepsea pe cei care lucrau martea si vinerea, luandu-le graiul ; si astazi, inca mai cred ca atunci, copil fiind am „vazut-o” pe Martolea pe un pod, candva, pe inserat. Desigur, acum incep sa am unele indoieli, dar impresia puternica de „fantoma” mi s-a intiparit in minte. DEX-ul spune ca fantoma este „o fiinta ireala pe care cred (sau pretind) ca o vad unii oameni cu imaginatia tulburata sau pe care o creeaza fantezia scriitorilor”. Sa vedem daca numai cei cu „imaginatia tulburata” sau scriitorii pot „vedea” fantome.
Copilul din Queensland
In anul 1946, o femeie din Queensland, Australia a facut o fotografie mormantului fetei sale adolescente. Desi nu era nimeni in jur in momentul in care a fost realizata fotografia, la developare a aparut silueta unei copile care statea in sezut pe mormant. Femeia nu a recunoscut copilul asadar se exclude, pe cat se poate, posibilitatea unei duble expuneri.
Casele bantauite de "Fantome"
Fantomele au aparut intotdeauna si cam peste tot. Desigur, exista unele locatii predilecte, cunoscute pe intreg mapamondul, cum ar fi castelele din Scotia si cele din Transilvania. Dintre primele, cel mai cunoscut este Castelul Stuartilor, locuit de contii de Moray, castel bantuit de fantome atat de infricosatoare, incat exista o poveste care spune ca un braconier, pe nume Big Angus a pus pariu ca va innopta in acel castel. Din pacate, dimineata a fost gasit mort, nu in interiorul, ci in gradina castelului, cu chipul schimonosit de o spaima cumplita. In mod anecdotic, agentiile de turism din Scotia ii sfatuiesc pe turisti sa mearga intai sa vada monstrul din Loch Ness, pentru ca dupa ce vad Castelul Stuartilor s-ar putea sa nu mai apuce...In Marea Britanie, la Norfolk, in Castelul Blickling Hall, se spune ca bantuie fantoma Annei Boleyn, una din sotiile lui Henric al VIII-lea si nu numai ea. Se spune ca un oarecare Sir Thomas ar fi blestemat sa incerce sa treaca 12 poduri inainte de ivirea zorilor ; dar si Sir John Fastolfe, cavaler din secolul al XV-lea ( care l-a inspirat pe Shakespeare cand a scris „Falstaff ). In Somerset se afla Dunster Castle, bantuit de fantoma „barbatului in verde”, iar in Welshpool - Powis Castle, unde apare fantoma unei „doamne in negru” stand mereu in acelasi loc, in fata unui semineu.
Sunt multe castele bantuite de fantome, raspandite peste tot. Una dintre cele mai cunoscute si vizitate locatii este Hotel Fairmont Algonquin din New Brunswick, in Canada, care este bantuit de fantoma unei mirese ; dar si in Irlanda de Nord, la 40 km de Belfast, Castelul Ballygally are o fantoma prietenoasa pe care o cheama d-na Shaw ; se mai plimba pe acolo si Madame Nixon, care-si fosneste crinolina pe coridoarele castelului de cateva sute de ani. In Danemarca, la Sealand, Hotel DragsholmsSlot, construit in secolul al XII-lea, se mandreste cu trei fantome, denumite : Doamna in Gri, Doamna in Alb si Contele Bothwell ; prima este o fosta camerista care controleaza si acum curatenia castelului. Despre Doamna in Alb se spune ca a fost fiica proprietarului acelui castel, care s-a indragostit de un simplu muncitor cu care voia sa se casatoreasca ; drept pedeapsa, tatal ei a zidit-o in constructia castelului imbracata in mireasa. Este Interesant ca, dupa cateva secole, la renovare, s-a gasit un schelet zidit, cu urme de rochie de mireasa !
In fine, in SUA, statul Louisiana, Plantatia Myrtles din St. Francisville, detine si ea o aparitie foarte cunoscuta - Chloe - fantoma prietenoasa si ea, care canta la pian aceeasi melodie, la nesfarsit. Aceasta din urma aparitie fantomatica a fost un subiect mult dezbatut de prestigioasele publicatii New York Times, Forbes si National Geographic, dar si in una din emisiunile celebrei moderatoare Oprah.
Sunt multe castele bantuite de fantome, raspandite peste tot. Una dintre cele mai cunoscute si vizitate locatii este Hotel Fairmont Algonquin din New Brunswick, in Canada, care este bantuit de fantoma unei mirese ; dar si in Irlanda de Nord, la 40 km de Belfast, Castelul Ballygally are o fantoma prietenoasa pe care o cheama d-na Shaw ; se mai plimba pe acolo si Madame Nixon, care-si fosneste crinolina pe coridoarele castelului de cateva sute de ani. In Danemarca, la Sealand, Hotel DragsholmsSlot, construit in secolul al XII-lea, se mandreste cu trei fantome, denumite : Doamna in Gri, Doamna in Alb si Contele Bothwell ; prima este o fosta camerista care controleaza si acum curatenia castelului. Despre Doamna in Alb se spune ca a fost fiica proprietarului acelui castel, care s-a indragostit de un simplu muncitor cu care voia sa se casatoreasca ; drept pedeapsa, tatal ei a zidit-o in constructia castelului imbracata in mireasa. Este Interesant ca, dupa cateva secole, la renovare, s-a gasit un schelet zidit, cu urme de rochie de mireasa !
In fine, in SUA, statul Louisiana, Plantatia Myrtles din St. Francisville, detine si ea o aparitie foarte cunoscuta - Chloe - fantoma prietenoasa si ea, care canta la pian aceeasi melodie, la nesfarsit. Aceasta din urma aparitie fantomatica a fost un subiect mult dezbatut de prestigioasele publicatii New York Times, Forbes si National Geographic, dar si in una din emisiunile celebrei moderatoare Oprah.
Fantoma de la Bacau.
Indiferent daca religia lor presupune credinta in viata de apoi sau daca lumea mass-media le-a cultivat notiunea de fantome, ingeri, demoni, etc, tot mai multi oameni dezvolta o afinitate fata de fenomenele paranormale, mai ales vis-a-vis de prezenta anumitor entitati carora li s-au atribuit diverse nume – fantome, fantasme, spirite, strigoi.
Desi nu vom sti niciodata cu exactitate daca “fantomele” exista printre noi sau doar in imaginatia noastra, lista de fata trateaza cele mai faimoase fotografii care au capturat conturul sau intreaga imagine a unor “spirite”, dupa cum afirma martorii si in unele cazuri, specialistii. Desi le-a fost acordat statutul de veridicitate, ne putem pastra scepticismul pana la probe palpabile.
Desi nu vom sti niciodata cu exactitate daca “fantomele” exista printre noi sau doar in imaginatia noastra, lista de fata trateaza cele mai faimoase fotografii care au capturat conturul sau intreaga imagine a unor “spirite”, dupa cum afirma martorii si in unele cazuri, specialistii. Desi le-a fost acordat statutul de veridicitate, ne putem pastra scepticismul pana la probe palpabile.
Fantome in Romania.
La noi in tara, cel mai cunoscut castel este Bran-ul, asa-zisul Castel al lui Dracula, celebrul vampir. Dar care, vai, nu are nici o legatura cu adevarul ; cel mult se poate ca, cel care a dat numele legendei - Vlad Tepes, sa fi dormit acolo o singura noapte, pe cand era la vanatoare in aceea zona. Legenda lui Dracula fiind mai mult decat cunoscuta, sa mai spunem doar ca Vlad Tepes isi avea, de fapt, Cetatea de Scaun la Targoviste, iar fortareata lui era Castelul de la Poienari, pe Arges.
Daca se poate vorbi de aparitii fantomatice, atunci, desigur, este vorba despre „Casa stafiilor”. Astfel era denumit Castelul Iulia Hasdeu din Campina. Constructie ciudata, cu o arhitectura deosebita de tot ce este traditional la noi, castelul a fost construit intre anii 1893-1896, de catre Bogdan Petriceicu Hasdeu, in memoria fiicei sale mult iubita, moarta in varsta de 19 ani, in 1888. Copil ciudat si precoce, Iulia Hasdeu citea la 2 ani si jumatate, la 4 ani scria, la 5 ani compunea poezii, la 8 ani termina scoala primara, cunoscand limbile franceza, engleza si germana, iar la 11 ani termina gimnaziul. La varsta de 12 ani pleaca la Paris, unde, la 17 ani a absolvit, ca studenta eminenta Facultatea de Litere. Era poeta si muziciana, dar moare tanara, lasandu-l pe tatal sau neconsolat. Din acest moment incepe istoria „casei fantomelor” - Castelul Iulia Hasdeu.
Dupa moartea fiicei sale, B.P.Hasdeu se refugiaza in spiritism si practici de evocare a spiritului Iuliei. De altfel, el pretindea ca a construit castelul dupa planurile Iuliei, dictate in sedintele de spiritism. Locuitorii din Campina spuneau ca in castel se petrec lucruri ciudate, lumini aprinse noapte, cand nimeni nu locuia acolo si, mai ales, ca pianul ei canta singur, ziua si noaptea. In peretele biroului este o gaura prin care se spune ca intra fantoma Iuliei Hasdeu, care statea la lungi conversatii cu tatal neconsolat. Cat adevar ? Cata legenda ? Nu stim. Dar legenda exista si nu este cu nimic mai prejos decat celebrul Dracula sau fantoma Annei Boleyn ori Sir Thomas! Am zice chiar, dimpotriva...In Romania, Castelul Poienari de pe Arges, Casa Vlad Dracul din Sighisoara, Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Castelul Bran, Templul de la Sinca, Curtea Domneasca de la Targoviste, sunt tot atatea posibile locatii in care fantomele trecutului sa vrea sa se intoarca ! Poate ca o si fac...
Poetii nostri vad „Umbra lui Mircea la Cozia” si „Ruinurile Targovistei” se insufletesc de fantomele trecutului, sub condeiul dus de imaginatia vie a scriitorilor, dar si de istoria adevarata a locurilor si a poporului roman.
Daca se poate vorbi de aparitii fantomatice, atunci, desigur, este vorba despre „Casa stafiilor”. Astfel era denumit Castelul Iulia Hasdeu din Campina. Constructie ciudata, cu o arhitectura deosebita de tot ce este traditional la noi, castelul a fost construit intre anii 1893-1896, de catre Bogdan Petriceicu Hasdeu, in memoria fiicei sale mult iubita, moarta in varsta de 19 ani, in 1888. Copil ciudat si precoce, Iulia Hasdeu citea la 2 ani si jumatate, la 4 ani scria, la 5 ani compunea poezii, la 8 ani termina scoala primara, cunoscand limbile franceza, engleza si germana, iar la 11 ani termina gimnaziul. La varsta de 12 ani pleaca la Paris, unde, la 17 ani a absolvit, ca studenta eminenta Facultatea de Litere. Era poeta si muziciana, dar moare tanara, lasandu-l pe tatal sau neconsolat. Din acest moment incepe istoria „casei fantomelor” - Castelul Iulia Hasdeu.
Dupa moartea fiicei sale, B.P.Hasdeu se refugiaza in spiritism si practici de evocare a spiritului Iuliei. De altfel, el pretindea ca a construit castelul dupa planurile Iuliei, dictate in sedintele de spiritism. Locuitorii din Campina spuneau ca in castel se petrec lucruri ciudate, lumini aprinse noapte, cand nimeni nu locuia acolo si, mai ales, ca pianul ei canta singur, ziua si noaptea. In peretele biroului este o gaura prin care se spune ca intra fantoma Iuliei Hasdeu, care statea la lungi conversatii cu tatal neconsolat. Cat adevar ? Cata legenda ? Nu stim. Dar legenda exista si nu este cu nimic mai prejos decat celebrul Dracula sau fantoma Annei Boleyn ori Sir Thomas! Am zice chiar, dimpotriva...In Romania, Castelul Poienari de pe Arges, Casa Vlad Dracul din Sighisoara, Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Castelul Bran, Templul de la Sinca, Curtea Domneasca de la Targoviste, sunt tot atatea posibile locatii in care fantomele trecutului sa vrea sa se intoarca ! Poate ca o si fac...
Poetii nostri vad „Umbra lui Mircea la Cozia” si „Ruinurile Targovistei” se insufletesc de fantomele trecutului, sub condeiul dus de imaginatia vie a scriitorilor, dar si de istoria adevarata a locurilor si a poporului roman.
Descoperirea socanta din M-tii Bucegi.
Adio secrete!
În ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea în interiorul muntelui, însă totul s-a aflat la vârfurile puterii de stat: adio secret! Maşina a forat mai întâi după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic, apoi însă s-a corectat traiectoria. Galeria semăna cu un tunel de metrou, era perfect şlefuită şi ducea până la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capătul apropiat al tunelului se afla o poartă imensă din piatră care se deplasase prin culisare spre stânga. Înaintea acestei porţi uriaşe se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipă de intervenţie specială s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil şi l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (rocă, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefăcea imediat în praf fin. Doi generali de la Pentagon şi consilierul prezidenţial american erau acolo.
Marea Galerie
Massini ştia cel mai mult despre originea acestei descoperiri şi avea cunoştinţe despre cel puţin un element care se găsea în sala cea mare semisferică. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensă din rocă solidă. În peretele tunelului, în faţa porţii se afla o zonă pătrată cu latura de 20 cm perfect finisată pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu vârful în sus. Pătratul şlefuit se află între imensa poartă de piatră şi barajul energetic invizibil. Cezar a simţit că există o anumită compatibilitate între energia barajului şi cea a lui, ceva în genul unei simpatii reciproce. Atingând uşor cu mâna suprafaţa invizibilă a barierei energetice, Cezar a simţit fine furnicături pe piele. A înaintat şi a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiţi.
Atingând triunghiul de pe pătratul de rocă şlefuită, Cezar a deschis astfel poarta uriaşă de piatră care a culisat silenţios în perete. Această comandă unică anula barajul energetic şi deschidea totodată poarta de piatră. Marea Galerie care se arăta acum în toată splendoarea ei era luminată, fără să conţină totuşi nici-o sursă de lumină. În mod straniu, imediat după dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea în Marea Galerie, scutul semisferic uriaş de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă.
La o analiză mai atentă, peretele Marii Galerii era acoperit ce părea sintetic dar crea senzaţia că are şi o parte organică în el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi şi chiar albastru închis. Nuanţele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului şi modificau sensibil aprecierea corectă a distanţei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipăit dar nu putea fi nici zgâriat şi nici îndoit. Rezista la orice tentativă de rupere, străpungere zgâriere sau tăiere. În mod straniu, flăcările focului erau absorbite înăuntrul său: practic, focul nu pute subzista pe acel material. Americanii au recunoscut că materialul este o stranie combinaţie între materia organică şi cea anorganică. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta într-un unghi ascuţit. La o distanţă mult mai mare, în depărtare, se vedea o lumină albastră feerică, ce scânteia ca o stea. Înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul Marii Galerii, dar acesta era şi el protejat de un ecran energetic. Lumina albastră de la capătul galeriei este doar reflexia unei porţiuni din scutul energetic protector al uriaşei săli în formă de aulă.
În subsolul Irakului
În ce priveşte structura similară din subsolul Irakului, ea a fost descoperită folosind indicaţiile oferite de acelaşi satelit de spionaj militar care revelase şi datele pentru structura din munţii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate naţională a primit un fax ultrasecret prin care era înştiinţat de faptul că scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsând cu o mare frecvenţă. Informaţia uluitoare era aceea că în faţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul României apoi munţii Bucegi şi în sfârşit localizarea structurii din interiorul lor arătând coridorul marii galerii şi scutul energetic semisferic pulsând cu putere. Era evident că cele două scuturi energetice semisferice erau într-o directă dar misterioasă legătură astfel încât activarea unuia a dus la activarea şi a celuilalt. Poate există chiar o reţea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume.
Deconspirarea operaţiunilor
Vestea proastă era că preşedinţia SUA a fost înştiinţată şi a contactat diplomaţia română prin intermediul serviciilor secrete. În doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune fusese deconspirată. Planul seniorului Massini se ducea de râpă. Iniţial au vrut să preia controlul la nivel politic, insă politicienii noştri care aveau dreptul să fie avizaţi asupra acestor aspecte au intrat în panică şi nu puteau face faţă evenimentelor. Cezar s-a decis să dezvăluie toate aspectele, intrigile şi planurile care implicau legăturile cu Massini. Tensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflaţi la locul operaţiunilor.
Şedinţa de urgenţă a CSAT
Discuţiile de la Bucureşti au avut succes, în sensul că faptele au fost aduse la cunoştinţa unor persoane cu mare probitate morală şi care sunt profund patriotice. O şedinţă de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai mulţi au fost cutremuraţi de ceea ce au aflat atunci. După decizia CSAT de a sse continua cercetările sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se găsea în uriaşa Sală a Proiecţiilor. De la Bucureşti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive, şi trădau o mare tensiune. Membrii CSAT erau într-o şedinţă continuă, menţinând legătura cu baza din munţii Bucegi. Ei au hotărât să facă publică această descoperire formidabilă din munţii României, după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate feţele. Statul român urma să facă întregii lumi o declaraaţie oficială. Câţiva membri CSAT s-au opus cu vehemenţă.
În ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea în interiorul muntelui, însă totul s-a aflat la vârfurile puterii de stat: adio secret! Maşina a forat mai întâi după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic, apoi însă s-a corectat traiectoria. Galeria semăna cu un tunel de metrou, era perfect şlefuită şi ducea până la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capătul apropiat al tunelului se afla o poartă imensă din piatră care se deplasase prin culisare spre stânga. Înaintea acestei porţi uriaşe se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipă de intervenţie specială s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil şi l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (rocă, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefăcea imediat în praf fin. Doi generali de la Pentagon şi consilierul prezidenţial american erau acolo.
Marea Galerie
Massini ştia cel mai mult despre originea acestei descoperiri şi avea cunoştinţe despre cel puţin un element care se găsea în sala cea mare semisferică. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensă din rocă solidă. În peretele tunelului, în faţa porţii se afla o zonă pătrată cu latura de 20 cm perfect finisată pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu vârful în sus. Pătratul şlefuit se află între imensa poartă de piatră şi barajul energetic invizibil. Cezar a simţit că există o anumită compatibilitate între energia barajului şi cea a lui, ceva în genul unei simpatii reciproce. Atingând uşor cu mâna suprafaţa invizibilă a barierei energetice, Cezar a simţit fine furnicături pe piele. A înaintat şi a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiţi.
Atingând triunghiul de pe pătratul de rocă şlefuită, Cezar a deschis astfel poarta uriaşă de piatră care a culisat silenţios în perete. Această comandă unică anula barajul energetic şi deschidea totodată poarta de piatră. Marea Galerie care se arăta acum în toată splendoarea ei era luminată, fără să conţină totuşi nici-o sursă de lumină. În mod straniu, imediat după dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea în Marea Galerie, scutul semisferic uriaş de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă.
La o analiză mai atentă, peretele Marii Galerii era acoperit ce părea sintetic dar crea senzaţia că are şi o parte organică în el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi şi chiar albastru închis. Nuanţele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului şi modificau sensibil aprecierea corectă a distanţei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipăit dar nu putea fi nici zgâriat şi nici îndoit. Rezista la orice tentativă de rupere, străpungere zgâriere sau tăiere. În mod straniu, flăcările focului erau absorbite înăuntrul său: practic, focul nu pute subzista pe acel material. Americanii au recunoscut că materialul este o stranie combinaţie între materia organică şi cea anorganică. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta într-un unghi ascuţit. La o distanţă mult mai mare, în depărtare, se vedea o lumină albastră feerică, ce scânteia ca o stea. Înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul Marii Galerii, dar acesta era şi el protejat de un ecran energetic. Lumina albastră de la capătul galeriei este doar reflexia unei porţiuni din scutul energetic protector al uriaşei săli în formă de aulă.
În subsolul Irakului
În ce priveşte structura similară din subsolul Irakului, ea a fost descoperită folosind indicaţiile oferite de acelaşi satelit de spionaj militar care revelase şi datele pentru structura din munţii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate naţională a primit un fax ultrasecret prin care era înştiinţat de faptul că scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsând cu o mare frecvenţă. Informaţia uluitoare era aceea că în faţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul României apoi munţii Bucegi şi în sfârşit localizarea structurii din interiorul lor arătând coridorul marii galerii şi scutul energetic semisferic pulsând cu putere. Era evident că cele două scuturi energetice semisferice erau într-o directă dar misterioasă legătură astfel încât activarea unuia a dus la activarea şi a celuilalt. Poate există chiar o reţea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume.
Deconspirarea operaţiunilor
Vestea proastă era că preşedinţia SUA a fost înştiinţată şi a contactat diplomaţia română prin intermediul serviciilor secrete. În doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune fusese deconspirată. Planul seniorului Massini se ducea de râpă. Iniţial au vrut să preia controlul la nivel politic, insă politicienii noştri care aveau dreptul să fie avizaţi asupra acestor aspecte au intrat în panică şi nu puteau face faţă evenimentelor. Cezar s-a decis să dezvăluie toate aspectele, intrigile şi planurile care implicau legăturile cu Massini. Tensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflaţi la locul operaţiunilor.
Şedinţa de urgenţă a CSAT
Discuţiile de la Bucureşti au avut succes, în sensul că faptele au fost aduse la cunoştinţa unor persoane cu mare probitate morală şi care sunt profund patriotice. O şedinţă de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai mulţi au fost cutremuraţi de ceea ce au aflat atunci. După decizia CSAT de a sse continua cercetările sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se găsea în uriaşa Sală a Proiecţiilor. De la Bucureşti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive, şi trădau o mare tensiune. Membrii CSAT erau într-o şedinţă continuă, menţinând legătura cu baza din munţii Bucegi. Ei au hotărât să facă publică această descoperire formidabilă din munţii României, după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate feţele. Statul român urma să facă întregii lumi o declaraaţie oficială. Câţiva membri CSAT s-au opus cu vehemenţă.
Ce se afla in padurea Baciu?(publicat de site-ul Descopera.ro)
In inima Ardealului, intr-o zona cu aparenta atemporala, se gaseste, probabil, cel mai misterios loc din Romania. Multa cerneala a curs pe margine subiectului padurii Hoia-Baciu, la fel cum multi pasi ai curiosilor au strabatut aceasta poarta intre lumi, in speranta surprinderii unei farame de paranormal. Unii dintre ei au avut intr-adevar parte de experiente inexplicabile care provoaca fiori reci chiar si celor curajosi. Cercetatorii nu au incotro si ridica neputinciosi din umeri, lasand loc liber celor mai diverse speculatii care inflacareaza imaginatia amatorilor de fenomene paranormale. Avertismente din vremea stramosilor
Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranta cea mai faimoasa locatie din Romania, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona in sine a devenit cu adevarat celebra pe mapamond de abia in anul 1968, cu toate ca localnicii stiau de existenta sa inca din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rau, unde se intampla lucruri peste puterea de intelegere a omului obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnet venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele ca odata ce au intrat in padure pentru a taia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.Inca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).
Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze"umbrele". Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa"umbrele" in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.
OZN-uri in toata puterea cuvantului
Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea in varsta de 45 de ani, ignorand avertismentele satenilor, se afla in padurea Baciu pentru a petrece un sfarsit de sapatamana departe de stresul orasului. Impreuna cu el se aflau la acea data prietena sa, Zamfira Matea si alti doi prieteni de familie care au dorit sa-si pastreze anonimatul. In preajma orei 13.00, pe cand se afla in cautarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Intors in poiana, alaturi de prietenii sai, Emil Barnea a apucat sa vada ceea ce parea un OZN care survola la viteza mica padurea Baciu, fara sa scoata niciun sunet. Straniul aparat zburator a inceput sa straluceasca brusc, facand in aer o manevra de rastunare. Fara veste, OZN-ul a accelerat spre cer intr-o directie usor oblica. Urmarindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reusit sa-l mai surpinda in trei cadre. Dupa developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialistii internationali ai fenomenologiei OZN aveau sa clasifice drept " cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat in Romania si fara indoiala, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodata in lume".
Pana la acest moment, Emil Barnea intrase deja in contact cu Florin Gheorghita si Ion Hobana, probabil cei mai prestigiosi ufologi romani, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. Dupa ce fotografiile au trecut si de "filtrul" autoritatilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agentia nationala de presa, si facute publice inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea sa atinga noi culmi in decursul anului 1977 cand au fost prezentate de cate profesorul C.S. Vonkeviziczky in cadrul Congresului International de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cartile si revistele din lumea intreaga, care vizeaza cazuistica OZN.
Padurea Baciu continua sa fascineze, in special datorita relatarilor martorilor oculari care declarau ca se pot observa fenomene in cele mai stranii precum senzatii fizice inexplicabile, observatii de lumini de forme si culori diverse, umbre ciudate, voci si chipuri umane. Zona devine in scurt timp celebra printre specialistii in paranormal si ezoterism din intreaga lume, echipe intregi de cercetatori reputati din Germania, Franta, Statele Unite si Ungaria vizitand padurea Baciu in plina perioada comunista, si reusind sa prinda pe pelicula inexplicabilul de langa noi…
Cu paranormalul la fotografiat…
Odata intrat in padurea Baciu, ai senzatia foarte accentuata ca esti privit, ca de undeva din spatele fiecarui copac, mii de fiinte nevazute te privesc atent ca pe unul care a nimerit pe taramul lor. Aceasta senzatie este prezenta la toti cei care au pasit pragul straniei paduri. Vanatori, turisti, oficialitati, cercetatori, copii, persoane cu capacitate paranormala sau simpli curiosi. Cercetatorul Adrian Patrut din Cluj-Napoca si-a dedicat o buna parte din viata studierii si investigarii fenomenologiei paranormale din padure, fiind in prezent considerat cea mai autorizata persoana in ceea ce priveste misterele padurii Baciu.
Conform materialelor stranse de Adrian Patrut in zeci de ani de observatii, aparitiile fac parte dintr-un spectru larg al manifestarilor paranormale, ceea ce face dificila incadrarea lor intr-un singur subgen sau capitol al fenomenologiei necunoscutului.
In primul rand, padurea Baciu este faimoasa pentru aparitiile sale. Structuri imateriale sau materiale de forme diverse apar in fata ochilor curiosilor, fie ca este noapte sau miezul zilei. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind capturate insa de aparatele de filmat sau fotografiat. Unii ezoteristi considera ca sunt nimic altceva decat reprezentatiile spiritelor care populeaza universurile paralele. Urmeaza la rand anomaliile magnetice, fluctuatiile campului electromagnetic, emisiile infrasunet. Printre cele mai socante manifestari, se numara si urmele fara explicatie care apar pe pamant, zapada sau iarba, direct sub ochii privitorilor. Nici lumea vie nu a scapat neafectata de misterele padurii, efectele biologice manifestandu-se asupra plantelor si vegetatiei care prezinta forme de deshidratare, arsuri si necroze ale tulpinilor si frunzelor din anumite zone ale padurii.
Oamenii care trec accidental prin dreptul zonelor active (considerate de initiati ca fiind adevarate porti de trecere in alte planuri) se pomenesc cu arsuri de piele, roseata, iritatii, dureri de cap, senzatie amplificata de sete, anxietate, stari de lesin. Cele mai tipice aparitii sunt cele care se profileaza pe cerul de deasupra padurii. Din senin, apar pe cer, in zbor, figuri geometrice sub forma de piramide, sfere, cilindri, conuri, cuburi. Aceste forme geometrice care nu ar avea ce cauta pe cer in mod obisnuit, au fost fotografiate si filmate de sute de ori. Cele mai spectaculare sunt cele cu forma de OZN, pre-OZN sau qvasi-OZN. Padurea este celebra si datorita faptului ca intre hotarele sale, OZN-urile invizibile pentru ochiul uman, dar care pot fi fotografiate, sunt mai numeroase decat OZN-urile vizibile cu ochiul liber.
Nicaieri pe Terra nu a mai fost identificata o locatie cu aceste caracteristici. Aparitiile care produc cele mai mai mari temeri curiosilor sunt cele umanoide. Pare ca peste tot in padure exista capete umane care pandesc din invizibil. La fel ca in cazul OZN-urilor, marea lor majoritatea au fost observate in fotografii. Multi turisti care faceau poze de familie au cazut prada groazei cand le-au developat si au observat ca nu erau singuri in padure, zeci de capete inghesuindu-se uneori in fotografii. Pentru un plus de macabru, au fost identificate in fotografii inclusiv figuri ale unor persoane decedate…Un alt aspect care merita mentionat, este cel legat de starile tranzitorii intre radiatiile gama si beta, amplificate de distorsiunile magnetice asociate deseori cu aparitia unor siluete umanoide translucide, de culoare alba.
Poarta spre alte lumi
In anul 1993, cercetatorul Adrian Patrut a identificat in padurea Baciu o zona aparte pe care a denumit-o "Punctul 3 social activ". Zona cu pricina pare a fi centrul de maxima activitate pentru fenomenele paranormale observate in inima Ardealului. Cercetarile de pana in prezent au dus la stabilirea urmatoarelor concluzii :
Fenomenele din padurea Hoia-Baciu sunt in mod general discrete dar continue in timp.
Padurea in sine, ofera mai multe date cercetatorilor decat amatorilor de spiritism.
Fenomenele sunt in mod clar evidente, fiind necontestate chiar si de cei mai sceptici oameni de stiinta.
Se pare ca exista o legatura intre prezenta in padure a persoanelor cu capacitate de medium si aparitia fenomenelor misterioase.
Frecventa fenomenelor paranormale este una fluctuanta, cauzele fluctuatiilor nefiind descoperite in totalitate. Exista, de asemenea, un consens general in randul specialistilor in parapsihologie, conform caruia Padurea Hoia-Baciu este o "poarta" interdimensionala prin care spiritele, fie ele ale celor decedati recent sau inca neincarnati, pot intra in dimensiunea material-fizica a planetei Terra. Initiatii in stiintele ezoterice sustin insa ca Padurea Hoia-Baciu ar fi un portal intre planul astral si cel teluric, zona intermediara similara cumva Purgatoriului lui Dante, unde sufletele decedatilor adasta timp de 40 de zile, in care li se hotaraste soarta si le se judeca faptele…
Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.
Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranta cea mai faimoasa locatie din Romania, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona in sine a devenit cu adevarat celebra pe mapamond de abia in anul 1968, cu toate ca localnicii stiau de existenta sa inca din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rau, unde se intampla lucruri peste puterea de intelegere a omului obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnet venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele ca odata ce au intrat in padure pentru a taia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.Inca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).
Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze"umbrele". Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa"umbrele" in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.
OZN-uri in toata puterea cuvantului
Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea in varsta de 45 de ani, ignorand avertismentele satenilor, se afla in padurea Baciu pentru a petrece un sfarsit de sapatamana departe de stresul orasului. Impreuna cu el se aflau la acea data prietena sa, Zamfira Matea si alti doi prieteni de familie care au dorit sa-si pastreze anonimatul. In preajma orei 13.00, pe cand se afla in cautarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Intors in poiana, alaturi de prietenii sai, Emil Barnea a apucat sa vada ceea ce parea un OZN care survola la viteza mica padurea Baciu, fara sa scoata niciun sunet. Straniul aparat zburator a inceput sa straluceasca brusc, facand in aer o manevra de rastunare. Fara veste, OZN-ul a accelerat spre cer intr-o directie usor oblica. Urmarindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reusit sa-l mai surpinda in trei cadre. Dupa developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialistii internationali ai fenomenologiei OZN aveau sa clasifice drept " cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat in Romania si fara indoiala, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodata in lume".
Pana la acest moment, Emil Barnea intrase deja in contact cu Florin Gheorghita si Ion Hobana, probabil cei mai prestigiosi ufologi romani, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. Dupa ce fotografiile au trecut si de "filtrul" autoritatilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agentia nationala de presa, si facute publice inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea sa atinga noi culmi in decursul anului 1977 cand au fost prezentate de cate profesorul C.S. Vonkeviziczky in cadrul Congresului International de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cartile si revistele din lumea intreaga, care vizeaza cazuistica OZN.
Padurea Baciu continua sa fascineze, in special datorita relatarilor martorilor oculari care declarau ca se pot observa fenomene in cele mai stranii precum senzatii fizice inexplicabile, observatii de lumini de forme si culori diverse, umbre ciudate, voci si chipuri umane. Zona devine in scurt timp celebra printre specialistii in paranormal si ezoterism din intreaga lume, echipe intregi de cercetatori reputati din Germania, Franta, Statele Unite si Ungaria vizitand padurea Baciu in plina perioada comunista, si reusind sa prinda pe pelicula inexplicabilul de langa noi…
Cu paranormalul la fotografiat…
Odata intrat in padurea Baciu, ai senzatia foarte accentuata ca esti privit, ca de undeva din spatele fiecarui copac, mii de fiinte nevazute te privesc atent ca pe unul care a nimerit pe taramul lor. Aceasta senzatie este prezenta la toti cei care au pasit pragul straniei paduri. Vanatori, turisti, oficialitati, cercetatori, copii, persoane cu capacitate paranormala sau simpli curiosi. Cercetatorul Adrian Patrut din Cluj-Napoca si-a dedicat o buna parte din viata studierii si investigarii fenomenologiei paranormale din padure, fiind in prezent considerat cea mai autorizata persoana in ceea ce priveste misterele padurii Baciu.
Conform materialelor stranse de Adrian Patrut in zeci de ani de observatii, aparitiile fac parte dintr-un spectru larg al manifestarilor paranormale, ceea ce face dificila incadrarea lor intr-un singur subgen sau capitol al fenomenologiei necunoscutului.
In primul rand, padurea Baciu este faimoasa pentru aparitiile sale. Structuri imateriale sau materiale de forme diverse apar in fata ochilor curiosilor, fie ca este noapte sau miezul zilei. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind capturate insa de aparatele de filmat sau fotografiat. Unii ezoteristi considera ca sunt nimic altceva decat reprezentatiile spiritelor care populeaza universurile paralele. Urmeaza la rand anomaliile magnetice, fluctuatiile campului electromagnetic, emisiile infrasunet. Printre cele mai socante manifestari, se numara si urmele fara explicatie care apar pe pamant, zapada sau iarba, direct sub ochii privitorilor. Nici lumea vie nu a scapat neafectata de misterele padurii, efectele biologice manifestandu-se asupra plantelor si vegetatiei care prezinta forme de deshidratare, arsuri si necroze ale tulpinilor si frunzelor din anumite zone ale padurii.
Oamenii care trec accidental prin dreptul zonelor active (considerate de initiati ca fiind adevarate porti de trecere in alte planuri) se pomenesc cu arsuri de piele, roseata, iritatii, dureri de cap, senzatie amplificata de sete, anxietate, stari de lesin. Cele mai tipice aparitii sunt cele care se profileaza pe cerul de deasupra padurii. Din senin, apar pe cer, in zbor, figuri geometrice sub forma de piramide, sfere, cilindri, conuri, cuburi. Aceste forme geometrice care nu ar avea ce cauta pe cer in mod obisnuit, au fost fotografiate si filmate de sute de ori. Cele mai spectaculare sunt cele cu forma de OZN, pre-OZN sau qvasi-OZN. Padurea este celebra si datorita faptului ca intre hotarele sale, OZN-urile invizibile pentru ochiul uman, dar care pot fi fotografiate, sunt mai numeroase decat OZN-urile vizibile cu ochiul liber.
Nicaieri pe Terra nu a mai fost identificata o locatie cu aceste caracteristici. Aparitiile care produc cele mai mai mari temeri curiosilor sunt cele umanoide. Pare ca peste tot in padure exista capete umane care pandesc din invizibil. La fel ca in cazul OZN-urilor, marea lor majoritatea au fost observate in fotografii. Multi turisti care faceau poze de familie au cazut prada groazei cand le-au developat si au observat ca nu erau singuri in padure, zeci de capete inghesuindu-se uneori in fotografii. Pentru un plus de macabru, au fost identificate in fotografii inclusiv figuri ale unor persoane decedate…Un alt aspect care merita mentionat, este cel legat de starile tranzitorii intre radiatiile gama si beta, amplificate de distorsiunile magnetice asociate deseori cu aparitia unor siluete umanoide translucide, de culoare alba.
Poarta spre alte lumi
In anul 1993, cercetatorul Adrian Patrut a identificat in padurea Baciu o zona aparte pe care a denumit-o "Punctul 3 social activ". Zona cu pricina pare a fi centrul de maxima activitate pentru fenomenele paranormale observate in inima Ardealului. Cercetarile de pana in prezent au dus la stabilirea urmatoarelor concluzii :
Fenomenele din padurea Hoia-Baciu sunt in mod general discrete dar continue in timp.
Padurea in sine, ofera mai multe date cercetatorilor decat amatorilor de spiritism.
Fenomenele sunt in mod clar evidente, fiind necontestate chiar si de cei mai sceptici oameni de stiinta.
Se pare ca exista o legatura intre prezenta in padure a persoanelor cu capacitate de medium si aparitia fenomenelor misterioase.
Frecventa fenomenelor paranormale este una fluctuanta, cauzele fluctuatiilor nefiind descoperite in totalitate. Exista, de asemenea, un consens general in randul specialistilor in parapsihologie, conform caruia Padurea Hoia-Baciu este o "poarta" interdimensionala prin care spiritele, fie ele ale celor decedati recent sau inca neincarnati, pot intra in dimensiunea material-fizica a planetei Terra. Initiatii in stiintele ezoterice sustin insa ca Padurea Hoia-Baciu ar fi un portal intre planul astral si cel teluric, zona intermediara similara cumva Purgatoriului lui Dante, unde sufletele decedatilor adasta timp de 40 de zile, in care li se hotaraste soarta si le se judeca faptele…
Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.